Comuna Valea Doftanei este situata la intersectia D.J. 102 I CampinaBrasov cu D.J. 102 A, care prin cele doua componente : D.J.101 S ComarnicSecariaValea Doftanei D.J. 101T Valea DoftaneiBerteaSlanic face legatura intre Valea Doftanei si Valea Teleajenului .

Transportul in comun se realizeaza de la statiile de domiciliu spre Campina cu autobuze, taxiuri, la Autogara si Gara Campina si la Gara Comarnic.

Valea Doftanei se intinde pe o suprafata de 28637 ha reprezentand 6% din suprafata totala a judetului Prahova, din care 1742 ha este intravilan.

DATE STATISTICE

POPULATIA

6816 locuitori

INVATAMANT

1 liceu 2 scoli generale 4 gradinite

SANATATE

2 dispensare umane, 3 medici de medicina generala si 4 cadre medii 3 farmacii

CULTURA

2 camine culturale 2 biblioteci

SPORT

1 baza sportiva unde isi desfasoara activitatea A.S.”Montana” Valea Doftanei cu sectii de fotbal si ski

SOCIETATI COMERCIALE

in comuna Valea Doftanei isi desfasoara activitatea un numar de 145 de firme in urmatoarele domenii de activitate:

exploatarea si prelucrarea lemnului : 27 societati comerciale constructii civile si industriale si comert cu materiale de constructii : 39 societati comerciale turism : 10 societati comerciale si intreprinderi familiale sau individuale

comert si servicii : 58 societati comerciale transporturi : 5 societati comerciale finante banci : Cooperativa de Credit Floreiul Cooperativa de Credit Vital comert cu produse petroliere : SC Noil Prod Pan SRL SC Rompetrol Downstream SA televiziune prin cablu si internet : SC Montana Comimpex SRL comert cu produse farmaceutice : Farmacia Hygeea SRL ,

DOTARI TEHNICOEDILIT ARE SI INFRASCTRUCTURA

alimentarea cu apa se face in sistem “cadere libera” , captarile fiind la cota 900 1000 m Iungimea retelei de apa 45 km; comuna este complet electrificata, cu resurse de continuare a electrificarii pe masura ce ritmul constructiilor o impune; incalzirea se face în majoritate cu lemne si partial, prin sistemul personal BUTAN GAS. Este elaborat studiul de fezabilitate privind introducerea gazelor in comuna; Iungimea drumurilor comunale 105km; drumuri modernizate 15 km; canalizare 650 m cu statie de epurare cu treapta chimica

POSTA SI TELEVIZIUNE

. un oficiu postal . o agentie postala; . telefonie digitala, in toata comuna; . televiziune prin cablu;

CADRUL NATURAL Comuna Valea Doftanei este amplasata intrun cadru natural pitoresc, cu multe valente turistice si lipsit de surse de poluare si degradare a mediului.

Ea se afla situata in partea nordica a judetului Prahova, intre vaile Prahova si Teleajen. Relieful muntos al acestei localitati este mai accentuat catre nord, unde este limitrofa cu judetul Brasov. Acolo, spre obarsia Doftanei se inalta masive muntoase ca: Orjogoaia, Radela, Cucioaia, Zanoaga, Baiu Mare, Baiu Mic, Unghia Mare si Unghia Mica. Privit din departare, muntele Unghia Mare, cu liniile lui geometrice, seamana cu o piramida egipteana, impantata parca dinadins aici in framantatul peisaj carpatin. Tot aici se insiruie muntii Patru, Steiasa, Fundurile si o serie de “clabucete” ramificandu.se spre sud.

Pe stanga raului si ceva mai catre miazazi sunt masivele Negrasul (cu urme de izvoare minerale la poalele sale), Cioparceni, Varfu Mare, Secara, Carabanu, Craitele, iar pe dreapta Prislopul, Lacurile, Rusul si Floreiul. Altitudinea lor medie este de 1.600 m. In continuare, la limita sudica a comunei strajuiesc niste maguri, local denumite “galme”. Impadurite fiind catre partea lor superioara Galma Secariei (1137 m), Galma Craitei si Galmeia (1043 m ) fac nota aparte in ansamblul perimetrului montan al localitatii. Astfel, varfullor, partial inierbat, este usor boltit, de forma unei cupole in stil bizantin. Le lipseste stridenta pantelor ametitoare de pe alte meleaguri, in timp ce ele inspira privitorului totodata maretie, calm si echilibru. Prin nota aceasta caracteristica, ele se armonizeaza cu insasi baza larga, accesibila a teraselor prin care. si poarta undele raul Doftana.

Raul Doftana traverseaza localitatea in lung. Izvorand din muntii Garbovei, el parcurge o distanta de cca. 50 km pana la confluenta cu raul Prahova, spre sud de Cam pina. Pe acest traseu, Doftana isi sapa albia in muntii Baiului si Badilei, primind o seama de afluenti, incepand de la izvor, pe stanga Negrasul, Cucioaia, Mogosoaia, Ermeneasa, Ghimpoasa, Valea lui Vladisor, Paltinoasa si Purcaru. Pe dreapta isi aduc apele: Musita, Orjogoaia, Prislopul, Floreiul, Bradeasa si Secaria.

Este de la sine inteles ca bazinul hidrografic al Doftanei prezinta o importanta vitala pentru locuitorii comunei, iar in plus, constituie si principala sursa de alimentare cu apa a judetului Prahova. Cu intreaga sa retea de afluenti, raul Doftana beneficiaza de o apa socotita de prima calitate; puritatea ei este unanim apreciata de turistii ce se abat prin Valea Doftanei, protejata climatic de braul muntos din jur, larg deschisa si insorita, cu o temperatura moderata in orice anotimp. De aici decurg interesante posibilitati de inscriere a Vaii Doftanei intre traseele turistice.

Prezinta intradevar atractie depresiunea Tesila Traisteni, in care serpuieste involburata apa raului, numeroasele izvoare si fantani racoritoare in miez de vara, pajistile, ademenitoare prin verdeata lor din gradini si livezi, aerul ozonat, specific locului. Numai cateva zile de vacanta in mediul robust din Valea Doftanei veritabil liman de liniste si reconfortare au un miraculos efect asupra organismelor slabite, obosite de incordarea muncii fizice si intelectuale.

FLORA

Teritoriul comunei Valea Doftanei este foarte bogat in ierburi si paduri. Vegetatia imbraca intreaga suprafata, dandui un aspect variat.

Din perioada infloritului pana in toiul verii, pe pajistile de la Craite, Poduri, Carabanu, prin gradini se leagana in adierea vantului, o mare de flori multicolore, emanand un parfum discret, care atrage roiurile de albine spre a vizita activ plantele melifere. fluturi policromi si alte mici insecte zburatoare completeaza acest decor sezonier nuantat.

Valoarea terapeutica a unor plante este unanim recunoscuta si apreciata. Principiile active dainuiesc uneori in intreg corpul plantei, iar alteori sunt localizate in radacina, in frunze sau flori. Recoltarea plantelor medicinale si sortarea lor reclama anumite cunostinte, pentru evitarea confuziilor si erorilor. Lucrarea aceasta se face la anumite termene calendaristice. Recolta se usuca lent, conservanduse apoi in pungi sau cutii, la loc uscat.

Locuitorii din Valea Doftanei cunosc in genere, proprietatile curative ale multora din numeroasele plante medicinale, pe plan local, utilizanduse denumirea populara pentru identificare. Astfel de plante sunt: afinul, catina, chimenul(secarica), cicoarea, ciresul, visinul(coditele fructelor), ciubotica cucului, coada manzului, coada soricelului, fasolea(tecile uscate), fragul, frasinul(frunza), macesul(fructele lui), mesteacanul, murul, musetelul, nucul, patlagina, pelinul, pinul(mugurii), plopul, porumbul(matasea acestuia), salcia(coaja), salcamul(florile), socul(florile), trandafirul(petalele), trei frati patati(panseluta de camp), urzica si zmeurul.

Asemenea plante vindecatoare sunt folosite sub forma de ceai si constituie “un izvor de apa vie” impotriva maladiilor. Versantii comunei fiind acoperiti cu paduri pe mari intinderi, silvicultura se afla aici la ordinea zilei. In jurul localitatii, principala esenta lemnoasa este fagul. Padurea de faget se intalneste pana la 1000 m altitudine, iar pe muntele Orjogoaia si in amestec cu bradul pana la 1200 m. Alte esente sporadic intalnite sunt: molidul, pinul, carpenul, mesteacanul.

Padurile de fag, brad si alte esente ajuta foarte mult la echilibrarea regimului ploilor. Acestea ajuta la dezvoltarea si maturizarea semanaturilor, ierburilor de pe pasuni si asigurarea nutretului pentru iarna.

Padurea contribuie de asemenea, la temeinica fixare a solului, impiedicanduse astfel degradarea terenurilor, prin ferestruirea lor de catre suvoaie repezi,vant si altele

FAUNA

Aici traiesc vietuitoarele intalnite de regula in Carpati, exemplare apreciate in expozitii internationale de specialitate.

In padurea de munte isi duc traiul cerbi si caprioare, adevarate podoabe ale plaiuri lor norddoftanene. Dominand padurile prin marimea si puterea sa, traieste aici ursul brun care se hraneste cu fructe, miere, dar este si carnivor, producand pagube in randul vitelor mari si mici de pe pasunile comunei. In desisurile padurilor, la departare de asezarile umane traiesc lupul, mistretul, jderul, vulpea, veverita, castorul si vidra.

Pasarile salbatice ce traiesc pe teritoriul comunei sunt de o mare varietate. Ciocanitoarea este des intalnita “in actiune” dea lungul tulpinilor arborilor.

Dintre cantatoarele apreciate aici traieste ciocarlia usor de recunoscut prin trilurile ei avantate, in zorii zilelor luminoase de vara. Cocosul de munte prefera padurile de molid din zona.

Dintre reptile sunt de mentionat vipera si soparla de munte si broasca bruna de munte. Din categoria pasarilor rapitoare este de mentionat bufnita. In golurile alpine se intalneste vulturul, mierla de piatra, cinteza. Prepelita, vrabia, pitigoiul populeaza de asemenea livezile si padurile comunei. .

Din fauna ihtiologica semnalam prezenta pestilor specifici apelor de munte, in bazinul Doftanei traieste pastravul alaturi de speciile de pesti ce se adapteaza atat apelor de munte, cat si lacului artificial de la Paltinu.

SCURT ISTORIC AL LOCALITATII

Comuna Valea Doftanei este amplasata intrun cadru natural pitoresc, cu multe valente turistice si lipsit de surse de poluare si degradare a mediului. Campina lui Grigorescu si Hasdeu se afla la rascruce de drumuri. Din ea pleaca in directia nord o sosea ce serpuieste pe valea apei Doftana. Dupa ce Iasi in urma colinele domoale, muzeul Doftana de la Telega si cheile Brebului, valea se ingusteaza, capatand frumuseti montane desavarsite.

Inainte de intrarea in localitatea Valea Doftanei, apele raului au fost zagazuite prin constructia barajului de la Paltinu, formand un lac de acumulare ce poate fi asemuit cu ” o mica mare montana” zona turistica de mare atractie. Comuna Valea Doftanei este situata in nordul judetului Prahova, in zona Carpatilor de Curbura, pe cursul mijlociu al raului cu acelasi nume.

Ea se afla situata in partea nordica a judetului Prahova, intre vaile Prahova si Teleajen. Relieful muntos al acestei localitati este mai accentuat catre nord, unde este limitrofa cu judetul Brasov. Acolo, spre obarsia Doftanei se inalta masive muntoase ca: Orjogoaia, Radela, Cucioaia, Zanoaga, Baiu Mare, Baiu Mic, Unghia Mare si Unghia Mica. Privit din departare, muntele Unghia Mare, cu liniile lui geometrice, seamana cu o piramida egipteana, impantata parca dinadins aici in framantatul peisaj carpatin. Tot aici se insiruie muntii Patru, Steiasa, Fundurile si o serie de “clabucete” ramificanduse spre sud.

Cele peste 2.800 de gospodarii ale localitatii ( cca. 7.000 locuitori) sunt insirate ca o salba pe terasele in trepte de o parte si de alta a raului si afluentilor sai, pe directia de curgere nordsud.

Este atestata documentar in prima jumatate a secolului al XVIlea in timpul domniei lui Radu Paise ( 1535 1545 ) cu satele Tesila si Traisteni. Prin hrisoave domnesti, acele localitati devin dependente de manastirile Margineni si Sinaia.

Cu siguranta, vechimea acestor colectivitati umane este cu mult mai mare, fapt dovedit de existenta unor urme de viata materiala si spirituala ce pot fi incadrate in societatea medievala timpurie

Istoria confirma ca in secolele XVIIXVIII, romanii din Tara Barsei si din zona Sibiului, nemaiputand suporta persecutiile autoritatilor austroungare au luat drumul bejeniei, trecand la sud de Carpati in Tara Romaneasca, prin pasul Predelus, stabilinduse pe Valea Doftanei in satele Tesila si Traisteni.

Factorii de mediu au fost hotaratori in constituirea primelor asezari umane in acest spatiu. La adapostul padurilor si in apropierea apelor, oamenii siau inaltat locuinte grupate in catune. Se ocupau cu pastoritul si munca la padure, activitati ce sau transmis urmasilor.

PORTUL POPULAR

Portul popular, care a corespuns o indelungata vreme cerintelor uzuale, a fost folosit uneori si drept uniforma pentru elevii scolilor rurale.

Portul ce era cunoscut in Valea Doftanei cuprinde elemente esentiale ale costumului nostru national, caracteristic in unitatea lui, cu toate particularitatile firesti de ordin local. Pe cap, barbatul poarta caciula (tuguiata, sau “retezata”), sau palarie, in functie de anotimp. Bustul era imbracat cu o camasa alba, inchisa la gat si uneori impodobita cu broderii la guler si mansete dar mai ales poalele cutate ce se purtau pe din afara. Pe camasa, in vreme racoroasa se imbraca o vesta: cand era tesuta de lana, se numea laibairica iar cojocului fara maneci si incheiat pe o latura i se punea un pieptar. Peste acesta se purta un fel de sacou gros, numit zabun.

Iarna, drept palton se imbraca o haina lunga si groasa, cu gaitan si inchisa la culoare, numita gheba. In locul pantalonilor, satenii au imbracat o vreme indelungata cioarecii, de culoare alba, peste care incingeau braul, iar pe deasupra o cingatoare lata din piele, nuMita chimir. In buzunarele chimirului se purtau obiecte de uz curent, intre care amnarul, cremenea si iasca de aprins focul. De regula, satenii nu posedau intreaga gama a obiectelor de imbracaminte mentionate, ci numai strictul necesar. Opincile purtate in picioare se lucrau din piele.

Portul popular al femeilor este si el plin de originalitate ca model, croiala. Se avea in vedere utilitatea lui, dar totodata si aspectul estetic.

Pe cand fetele nemaritate obisnuiau sa umble vara cu capul descoperit, sau legate numai cu basma (“carpa”), cele casatorite isi impun restrictii. Acestea din urma isi acopereau parul cu baris, peste care se aseza basmaua. Ele poarta iia cu maneci lungi, sau nimai pana la cot, ale carei mansete si ciupagele de la umeri sunt impodobite cu “rauri” cusuti in matase neagra ( pentru cele varstnice), sau rosie (la cele tinere). Ele se incing cu un brau rosu din lana. Iarna femeile imbracau o bunda sau cojoc, impodobite la maneci, pe piept si la gat cu pielicele colorate. Mult timp, in imbracamintea femeiasca din Tesila si imprejurimi intra fota plisata sau nu cu alesaturi in fora dungata orizontal la poale, sau vertical. La Traisteni, fota era larga incutata de jur imprejur si cu o singura banda rosie la marginea de jos. In picioaRe, femeile purtau obiele ciorapi si opinci.

CAMINE CULTURALE SI MUZEE

Zona Valea Doftanei a prezentat de timpuriu un anume interes etnografic si popularartistic.Muzeele de aici tezaurizeaza valori inestimabile ale spiritualitatii oamenilor din zona.

Astfel Muzeul de Etnografie si Folclor, deschis in cadrul Caminului Cultural Traisteni, infatiseaza aspecte ale locuintei taranesti traditionale de pe Valea Doftanei pastrand obiecte de marturie a mestesugurilor si traditiilor populare din zona:vase de pamant, stergare brodate, ornamente gravate in lemn, traforate, lucrate in relief, fote, ii cu broderii alese elemente autentice ale portului popular romanesc.

Muzeul de Arte Plastice deschis in cadrul Caminului Cultural Tesila uneste peste 300 de opere de arta, multe dintre ele ale unor artisti consacrati, rodul celor XVIII editii ale Taberei Internationale de creatie

Plastica Valea Neagra, tabara recunoscuta prin participarea artistilor atat din tara cat si din strainatate.

LACASE DE CULT BISERICA ” ADORMIREA MAICII DOMNULUI ” Tesila

Sfantul lacas cu hramul “Adormirea Maicii Domnului”a fost ridicat pe acesta pitoreasca vale,Valea Doftaneiintre anii 18711875 de catre harnicii si credinciosii acestei parohii.

Acest sfant lacas sa construit intrun intrun asa scrt timp datorita unitatii si dragostei credinciosilor pentru cele sfinte precum si necesitatii unei noi biserici.In anul 1930 sa adaugat un frumos pridvor .

Intre 19541955 sa pictat interiorul bisericii de catre pictorul Constantin Calinescu in timpul pastoririi preotului Dinu Georgescu.In anul 1988 prin osteneala preotilor Miron Florin si Lamba Teodor , precum si a enoriasilor se restaureaza pictura bisericii de catre pictor Elena Vasilescu.

BISERICA ” SFIINTII VOIEVOZI ” Traisteni

Construita in anul 19261942. Sfantul lacas a fost sfintit la 8 noiembrie 1942. Biserica a fost pictata de Dimitrie D. Stoica din Bucuresti , in ulei in stil bizantin.Mobilierul este de stejar masiv.In pronaosul bisericii se afla pictat fostul suveran al Romaniei Regele Mihai I . Referitor la portretul regelui Mihai in anul 1987 a fost tencuit iar cu ocazia refacerii picturi a fost decopertat si repus in valoare. Biserica Sfintii Voievozi este una dintre cele mai mari lacase de cult din zona.

SCOLI SI LICEE

In localitate se afla: 1 liceu Liceul Agromontan “Matei Basarab” 2 scoli generale 4 gradinite

Acestea sunt dotate cu sali de clasa spatioase cu mobilier nou, ateliere dotate cu aparatura specializata si laboratoare didactice moderne pentru a asigura elevilor conditii optime de insusire a stiintei si tehnicii avansate. Aici activitatea didactica cunoaste o indrumare priceputa din partea unui colectiv de cadre profesorale specializate, care asigura o buna desfasurare a activitatii scolare si o temeinica aprofundare a cunostintelor acestea reflectanduse in rezultatele bune pe care le obtin elevii doftaneni la concursuri pe meserii, competitii sportive si olimpiade.

BIBLIOTECI

In cadrul activitatii culturale din Valea Doftanei , functioneaza doua biblioteci publice , cu peste 12000 volume in total.

ECONOMIE

Comuna Valea Doftanei este formata din doua sate: Tesila si Traisteni cu o suprafata de cca 28637 ha din care:

Suprafata intravilanului este de 1742 ha.

Resurse: paduri de fag si brad; cariere de bazalt, piatra de var, pietris, nisip; microhidrocentrale 7 ( construite pe raul Doftana, cu o productie de cca 30 MW/zi, pot asigura printro conjuctura favorabila autonomia energetica a comunei ); golurile alpine care o data cu aprobarea legii muntelui si dezvoltarea agroturismului au devenit resurse importante pentru comuna;

septelul de animale.

Valea Doftanei fiind o comuna specifica de dealmunte, are ca activitati economice importante urmatoarele: exploatarea si prelucrarea lemnului; silvicultura; cresterea animalelor; comert servicii; agroturism montan ;

SPORT SI AGREMENT

In localitate exista o baza sportiva, unde isi desfasoara activitatea A.S.”Monatana” Valea Doftanei cu sectii de fotbal si ski.

Imprejurimile ofera turistilor multiple posibilitati de vizitare si petrecere a timpului liber printrun cadru natural si peisagistic deosebit, zona fiind adecvata pentru recreere si drumetii.

Astfel aici se pot face drumetii cu rucsacul in spate pe trasee marcate, usoare ca grad de dificultate, prin: Pasul Predelus 1295 m altitudine. Traseu 45 ore pe culmea Muntilor Baiului, prin Valea Floreiului si Vf. gagu Mare 1660 m. Traseu de 68 ore pe culmea Patru, Orgojoaia, Vf. Cazacu 1753m. Traseu de echitatie pâna în Posada.

În toata zona, în afara drumetiilor facute pe jos, o mare satisfactie o dau plimbarile facute cu bicicleta de teren mountain bike pe traseul pentru biciclete pe ruta Valea DoftaneiCornuCâmpina, traseu cu grad de dificultate mare.

OBIECTIVE TURISTICE

Lacul Paltinoasa si Barajul Paltinu

Lacul de acumulare pentru apa potabila, intins pe o lugime de 3 km, ofera o priveliste incantatoare. Ambele maluri ofera conditii prielnice pentn asezarea unor campinguri pitoresti si case de vacanta. Barajul terminat in a 1971, are o inaltime maxima de 108 m si o lungime a coronamentului de 465.

Cheile Doftanei

Sapate intrun strat de conglomerate dure, puternic incretite de miscarile tectonice, sunt situate pe drumul dinspre Campina, la cativa kilometri de lacul Paltinoasa.

Varful Secariei

Peisajul isi desfasoara privelistea la aproximativ 6km de Tesila urmand traseul marcat spre vest.

Ruinele Bisericii Vechi

Ruinele Bisericii vechi din satul Traisteni ce se afla pe traseul spre Brasov.

Rezervatia “Glodeasa”

Rezervatia de brad natural ” Glodeasa ” (peste 200 de ani).

VANATOARE SI PESCUIT

Fauna deosebit de bogata din padurile de foioase face posibila organizarea de partide de vanatoare pentru cei pasionati, aici traind exemplare apreciate in expozitii internationale de specialitate.

Pitorescul peisajului, ospitalitatea oamenilor de aici, posibilitatea de a petrece clipe de neuitat atat la pescuit cat si la vanatoare, fac din Valea Doftanei un punct de atractie preferat de pescari si vanatori.

Lacul Paltinoasa reuneste pentru cunoscatori toate conditiile necesare realizarii unei partide de pescuit ideale asigurand satisfactia petrecerii unor zile de neuitat si a unor partide de pescuit excelente.